EVZ vineri 23oct09 RODICA CULCER: Este posibil...

...ca toţi cei patru candidaţi situaţi pe primele locuri în sondaje să fie depăşiţi de cerinţele postului şi de aşteptărilor cetăţenilor.

Prin urmare, nu este exclus ca alegătorii să-şi imagineze că este mai bine să nu se ducă la vot, în aşteptarea unui Făt-Frumos, care va veni odată şi odată să salveze România de ea însăşi. Este posibil ca, după ce vor vedea rezultatul acestui raţionament falimentar, românii să se plângă că nu au avut noroc.

Este posibil, totodată, ca, spălaţi pe creieri de trusturile media moguleşti, mulţi să creadă că tot răul acestei ţări vine de la Traian Băsescu şi că oricare dintre tripleţii născuţi de noua - şi de fapt vechea - majoritate parlamenatră ar fi mai bun.

De ce nu ar fi posibil, din moment ce minţi luminate de oameni citiţi îi cer preşedintelui să se supună unei majorităţi ad-hoc, uitând că partidul care domină această majoritate este exact cel care a asuprit atât presa independentă cât şi societatea
civilă?

S-a mai întâmplat ca minţile luminate să ne îndemne cu lacrimi în ochi să-l votăm pe Ion Iliescu, în 2000, doar pentru ca ulterior să-şi dea cu pumnii în cap.

De ce oare, ne întrebăm, nu vrea nimeni să vadă că partidele care alcătuiesc noua majoritate evită să semneze un protocol minimal de colaborare? Nu cumva pentru că fiecare ştie că asocierea l-ar compromite în ochii propriilor alegători?

Nu cumva liberalii se tem să fie asociaţi cu alde Vanghelie, ca nu cumva să-i vină cuiva în minte să-l alăture mental pe Klaus Johannis cu „Almanahe”; psdiştii nu vor să se alieze pe faţă cu un partid de dreapta; iar ambele partide nu vor să fie văzute că o convenţie scrisă cu UDMR, ca să nu-şi calce pe bătături cetele naţionaliste?

Este posibil aşadar ca, bombardaţi cu propaganda mediatică, oamenii să uite de ce s-au coalizat - fără a avea curajul unui document scris - cele trei forţe politice împotriva lui Traian Băsescu şi să nu se mai obosească să le analizeze trecutul, personalităţile şi performanţele trecute. Lenea intelectuală a cetăţeanului este una dintre armele secrete pe care se bazează adversarii actualului preşedinte.

Este posibil, aşadar, ca mulţi să ajungă să creadă ceea ce propagandiştii PSD, PC şi PNL încearcă să acrediteze zilnic în actuala campanie, şi anume că preşedintele este scandalagiu, beţiv, imoral şi ticălos.

Cine mai este astăzi dispus să accepte că actuala încrâncenare de pe scena politică este rezultatul luptei pentru acapararea totală a României pe care o duc cei care au ajuns la putere în decembrie 1989, susţinuţi de cei pe care i-au câştigat de partea lor prin mituiri succesive pe parcursul ultimelor două decenii?

Este posibil totodată ca unii să nu fi citit ultimul articol al lui Vladimir Tismăneanu, care ne avertiza că miticul primar al Sibiului ar trebui comparat nu cu Regele Carol I, ci mai degrabă cu Ion Gheorghe Maurer, cel căruia îi datorăm instalarea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea partidului şi statului comunist.

Ducând mai departe aceste raţionament, rezultă că este posibil ca oamenii să creadă că partidele care susţin mitul Johannis sunt sincere atunci când declară că vor susţine un guvern de tehnocraţi, fără conexiuni politice, şi să nu-şi dea seama că niciunul dintre ele nu garantează că Johannis ar guverna trei ani. Nu cumva imaginara candidatură a lui Klaus Johannis este doar un truc de imagine menit să promoveze nişte partide discreditate?

Este posibil să refuzăm realitatea pentru că e crudă şi urâtă, pentru că ne strică imaginea pe care o avem despre noi înşine. Dacă persistăm în această atitudine însă este probabil ca viitorul să fie şi mai urât decât realitatea actuală - pentru că este posibil să ne fie şi mai rău decât ne este acum.