Alegerile prezidenţiale din acest an aduc tot felul de premiere: secţii de vot speciale în spitale şi în comune cu o populaţie extrem de redusă. Banii care se vor cheltui cu aceste secţii speciale sunt foarte mulţi. În plus, există suspiciuni că aici se vor înregistra fraude electorale.
Prin Hotărârea de Guvern 1.051 din 23 septembrie 2009, Guvernul a stabilit înfiinţarea a peste 3.500 de secţii de vot speciale pe teritoriul României. Executivul a decis să fie înfiinţate secţii de votare speciale în absolut toate municipiile, oraşele şi comunele din România, de parcă de alegeri românii vor lua cu asalt toate mijloacele de transport posibile pentru a pleca de acasă.
Organizarea şi amplasarea anumitor secţii de votare nu numai că vor scoate de la bugetul de stat sume inutile de bani, ci sunt chiar dubioase, generând numeroase suspiciuni privind existenţa posibilităţilor de fraudare a alegerilor. Practic nu a existat vreun criteriu concret, logic privind organizarea secţiilor de votare speciale. Până acum, aceste secţii speciale erau organizate şi funcţionau în gări, autogări, aeroporturi şi numai în situaţii excepţionale în alte locuri.
De asemenea, au fost organizate în municipii, oraşe şi în comunele mari, câte una în fiecare localitate. Mai mult, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004, între cele două tururi de scrutin, secţiile de vot speciale au fost eliminate din cauza scandalului provocat de candidatul Traian Băsescu, care a acuzat atunci explozia “turismului electoral’’. Nici la alegerile europarlamentare nu s-au înfiinţat secţii speciale de vot.
12 secţii de votare speciale în spitalele din Braşov
Înfiinţarea de secţii speciale în spitale surprinde în mod deosebit. De regulă, persoanele internate în spitale votau - doar la cerere - cu ajutorul urnei mobile. Şi la alegerile prezidenţiale de anul acesta, votul prin intermediul urnei este prevăzut prin lege, deci înfiinţarea secţiilor speciale în spitale pare inexplicabilă. Oraşele Braşov, cu 12 secţii în spitale, şi Cluj-Napoca, cu 8, sunt campioane detaşate. De menţionat că în Braşov sunt alte şase secţii de votare speciale.
La acest capitol stă bine şi Craiova, cu 5 secţii speciale în spitale. În rest vor mai fi organizate doar în câteva reşedinţe de judeţ. HG 1.051/2009 a fost contrasemnată de Dan Nica, la vremea respectivă ministru de Interne. Contactat de Cotidianul, Dan Nica ne-a făcut următoarele precizări: “Eu am contrasemnat, dar nu am văzut unde au fost stabilite secţii de votare speciale. A fost problema prefecţilor şi a primarilor să stabilească. Dacă se organizează secţii de votare speciale în spitale nu este deloc în regulă. Problema trebuie revăzută”.
La rândul lui, fostul ministru al Sănătăţii din cabinetele Tăriceanu I şi II Eugen Nicolăescu ne-a spus:
“Eu nu am mai auzit aşa ceva, să faci secţii de votare speciale în spitale. Acolo se merge cu urna mobilă şi numai la cererea expresă a persoanelor internate. Cred că aici se vor întâmpla minuni, pentru că foarte multe persoane internate vor putea fi uşor manipulate ca să voteze cu un candidat anume. Se va miza pe starea bolnavilor, li se va promite tratament special dacă votează cu..., cam asta o să fie. PNL a solicitat Guvernului să revină şi să modifice HG 1.051, dar am fost refuzaţi”.
O explicaţie privind înfiinţarea de secţii speciale în spitale am primit de la prefectul de Cluj, Florin Stamatian. “Clujul este un municipiu mare şi are numeroase spitale. 50% din bolnavii internaţi sunt din alte localităţi din judeţ sau din judeţe limitrofe. Din această cauză a fost necesar să înfiinţăm aceste secţii speciale în spitale. Mai mult, era foarte dificil şi costa mult ca o echipă cu urnă mobilă să vină din Someşeni în Mânăştur, unde să zicem că sunt internaţi oameni din Someşeni, pentru ca aceştia să-şi exercite dreptul de vot. Nu în ultimul rând, foarte mulţi internaţi sunt netransportabili”, ne-a declarat Stamatian. Explicaţiile prefectului de Cluj nu reprezintă totuşi argumente pertinente pentru a justifica înfiinţarea secţiilor de votare speciale. “Dacă în spitale sunt persoane netransportabile şi este adevărat că sunt, atunci acestea cum vor vota, mai ales dacă sunt în saloane la etaje superioare? Vor fi aduse pe targă? Tot urna mobilă era soluţia optimă”, susţine Eugen Nicolăescu.
Petroşaniul, mai vizitat decât Deva
HG 1.051/2009 mai conţine şi alte “ciudăţenii”. Astfel, în Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara, s-a înfiinţat o singură secţie de votare specială, în timp ce în municipiul Petroşani, din acelaşi judeţ, sunt două secţii speciale. O astfel de repartizare nu poate decât să ridice semne de întrebare. Deva este o localitate de tranzit, aflată pe un drum european, în timp ce Petroşaniul nu este o localitate cu trafic intens. În plus, Deva are o populaţie de peste 76.000 de locuitori şi aproape 4.000 de firme înregistrate, iar Petroşaniul are puţin peste 51.000 de locuitori şi 1.400 de firme înregistrate. Logic, pe 22 noiembrie, mai multe persoane s-ar putea deplasa în Deva (turişti, la rude, în interes de serviciu) decât în Petroşani.
O singură explicaţie - de natură politică - poate fi dată repartizării a două secţii speciale în Petroşani, faţă de una în Deva. În Petroşani este primar Tiberiu Iacob- Ridzi, membru PDL şi soţul fostului ministru al MTS, în timp ce în Deva primarul este liberal, deci aparţine opoziţiei. O altă “ciudăţenie”: în fiecare localitate turistică de pe Valea Prahoveni va exista câte o singură secţie specială, în timp ce în alte localităţi din ţară fără nici un obiectiv turistic întâlnim câte două astfel de secţii.
Cine votează în Şilindia ?
Pentru cine nu ştie, Şilindia este o comună din judeţul Arad, situată în depresiunea Crişului Alb. Are o suprafaţă totală de 3.093 ha şi o populaţie de 489 de locuitori, iar celelalte patru sate aparţinătoare au în total 477 de oameni. Ei bine, o secţie de votare specială este organizată în Şilindia, deci într-o localitate cu mai puţin de 500 de locuitori şi unde foarte rar vin vizitatori.
Şilindia nu reprezintă o excepţie pe “harta” secţiilor de vot speciale. Mai sunt ale câteva sute de comune - foarte multe fără gară sau haltă, în afara traseelor transportului în comun sau cu o populaţie extrem de redusă - în care este posibil să nu se înregistreze nici un votant în secţiile speciale. De ce a fost nevoie să fie totuşi organizate secţii de votare în astfel de localităţi, rămâne un mare mister.
Risipă inutilă de bani
Birourile secţiilor de votare sunt alcătuite din 5 până la 9 membri. Un membru al unei secţii de votare este plătit pe zi cu 66 de lei. Conform legislaţiei electorale, un membru dintr-un birou al unei secţii de votare va fi plătit trei zile pentru primul tur de scrutin şi două zile pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Ceea ce înseamnă că în cele două tururi de scrutin, pentru un membru dintr-o secţie de votare se vor cheltui 330 de lei. La o medie de 7 membri pentru o secţie de votare, cheltuiala în cele două tururi de scrutin va fi de 2.310 lei pe secţie de votare. Cel puţin 1.500 de secţii de votare speciale nu se justifică.
Dacă guvernul Boc II ar reveni şi ar reduce numărul secţiilor de votare speciale - mai are la dispoziţie două săptămâni pentru o astfel de decizie - atunci s-ar putea realiza o economie de 3.465.000 de lei numai la plata membrilor birourilor de secţie de votare. S-ar mai economisi însă şi o sumă de cel puţin 5.000.000 de lei, dacă nu mai mult, care se împleteşte pe logistica necesară (camere video, transmisii electronice, hârtie, ştampile etc).
Vocea analistului
Bogdan Teodorescu: În mod normal ar trebui să plecăm de la prezumţia de nevinovăţie. Dar fiindcă suntem în România trebuie să luăm în calcul şi contrariul. Întotdeauna când a fost vorba de secţii de vot speciale au existat suspiciuni de fraudare a alegerilor. Este straniu că guvernul a decis să înfiinţeze secţii de votare speciale în zone unde teoretic nu se întrezăresc potenţiali votanţi. La noi s-a întâmplat un lucru ieşit din comun. A existat un exponent al puterii, mă refer la fostul ministru de Interne, care a semnalat pericolul fraudării alegerilor. Ce a făcut atunci guvernul? În loc să analizeze posibilele situaţii de desfăşurare incorectă a alegerilor, a venit cu o mişcare de stimulare a posibilităţilor de fraudare a alegerilor.
De asemenea, au fost organizate în municipii, oraşe şi în comunele mari, câte una în fiecare localitate. Mai mult, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004, între cele două tururi de scrutin, secţiile de vot speciale au fost eliminate din cauza scandalului provocat de candidatul Traian Băsescu, care a acuzat atunci explozia “turismului electoral’’. Nici la alegerile europarlamentare nu s-au înfiinţat secţii speciale de vot.
12 secţii de votare speciale în spitalele din Braşov
Înfiinţarea de secţii speciale în spitale surprinde în mod deosebit. De regulă, persoanele internate în spitale votau - doar la cerere - cu ajutorul urnei mobile. Şi la alegerile prezidenţiale de anul acesta, votul prin intermediul urnei este prevăzut prin lege, deci înfiinţarea secţiilor speciale în spitale pare inexplicabilă. Oraşele Braşov, cu 12 secţii în spitale, şi Cluj-Napoca, cu 8, sunt campioane detaşate. De menţionat că în Braşov sunt alte şase secţii de votare speciale.
La acest capitol stă bine şi Craiova, cu 5 secţii speciale în spitale. În rest vor mai fi organizate doar în câteva reşedinţe de judeţ. HG 1.051/2009 a fost contrasemnată de Dan Nica, la vremea respectivă ministru de Interne. Contactat de Cotidianul, Dan Nica ne-a făcut următoarele precizări: “Eu am contrasemnat, dar nu am văzut unde au fost stabilite secţii de votare speciale. A fost problema prefecţilor şi a primarilor să stabilească. Dacă se organizează secţii de votare speciale în spitale nu este deloc în regulă. Problema trebuie revăzută”.
La rândul lui, fostul ministru al Sănătăţii din cabinetele Tăriceanu I şi II Eugen Nicolăescu ne-a spus:
“Eu nu am mai auzit aşa ceva, să faci secţii de votare speciale în spitale. Acolo se merge cu urna mobilă şi numai la cererea expresă a persoanelor internate. Cred că aici se vor întâmpla minuni, pentru că foarte multe persoane internate vor putea fi uşor manipulate ca să voteze cu un candidat anume. Se va miza pe starea bolnavilor, li se va promite tratament special dacă votează cu..., cam asta o să fie. PNL a solicitat Guvernului să revină şi să modifice HG 1.051, dar am fost refuzaţi”.
O explicaţie privind înfiinţarea de secţii speciale în spitale am primit de la prefectul de Cluj, Florin Stamatian. “Clujul este un municipiu mare şi are numeroase spitale. 50% din bolnavii internaţi sunt din alte localităţi din judeţ sau din judeţe limitrofe. Din această cauză a fost necesar să înfiinţăm aceste secţii speciale în spitale. Mai mult, era foarte dificil şi costa mult ca o echipă cu urnă mobilă să vină din Someşeni în Mânăştur, unde să zicem că sunt internaţi oameni din Someşeni, pentru ca aceştia să-şi exercite dreptul de vot. Nu în ultimul rând, foarte mulţi internaţi sunt netransportabili”, ne-a declarat Stamatian. Explicaţiile prefectului de Cluj nu reprezintă totuşi argumente pertinente pentru a justifica înfiinţarea secţiilor de votare speciale. “Dacă în spitale sunt persoane netransportabile şi este adevărat că sunt, atunci acestea cum vor vota, mai ales dacă sunt în saloane la etaje superioare? Vor fi aduse pe targă? Tot urna mobilă era soluţia optimă”, susţine Eugen Nicolăescu.
Petroşaniul, mai vizitat decât Deva
HG 1.051/2009 mai conţine şi alte “ciudăţenii”. Astfel, în Deva, reşedinţa judeţului Hunedoara, s-a înfiinţat o singură secţie de votare specială, în timp ce în municipiul Petroşani, din acelaşi judeţ, sunt două secţii speciale. O astfel de repartizare nu poate decât să ridice semne de întrebare. Deva este o localitate de tranzit, aflată pe un drum european, în timp ce Petroşaniul nu este o localitate cu trafic intens. În plus, Deva are o populaţie de peste 76.000 de locuitori şi aproape 4.000 de firme înregistrate, iar Petroşaniul are puţin peste 51.000 de locuitori şi 1.400 de firme înregistrate. Logic, pe 22 noiembrie, mai multe persoane s-ar putea deplasa în Deva (turişti, la rude, în interes de serviciu) decât în Petroşani.
O singură explicaţie - de natură politică - poate fi dată repartizării a două secţii speciale în Petroşani, faţă de una în Deva. În Petroşani este primar Tiberiu Iacob- Ridzi, membru PDL şi soţul fostului ministru al MTS, în timp ce în Deva primarul este liberal, deci aparţine opoziţiei. O altă “ciudăţenie”: în fiecare localitate turistică de pe Valea Prahoveni va exista câte o singură secţie specială, în timp ce în alte localităţi din ţară fără nici un obiectiv turistic întâlnim câte două astfel de secţii.
Cine votează în Şilindia ?
Pentru cine nu ştie, Şilindia este o comună din judeţul Arad, situată în depresiunea Crişului Alb. Are o suprafaţă totală de 3.093 ha şi o populaţie de 489 de locuitori, iar celelalte patru sate aparţinătoare au în total 477 de oameni. Ei bine, o secţie de votare specială este organizată în Şilindia, deci într-o localitate cu mai puţin de 500 de locuitori şi unde foarte rar vin vizitatori.
Şilindia nu reprezintă o excepţie pe “harta” secţiilor de vot speciale. Mai sunt ale câteva sute de comune - foarte multe fără gară sau haltă, în afara traseelor transportului în comun sau cu o populaţie extrem de redusă - în care este posibil să nu se înregistreze nici un votant în secţiile speciale. De ce a fost nevoie să fie totuşi organizate secţii de votare în astfel de localităţi, rămâne un mare mister.
Risipă inutilă de bani
Birourile secţiilor de votare sunt alcătuite din 5 până la 9 membri. Un membru al unei secţii de votare este plătit pe zi cu 66 de lei. Conform legislaţiei electorale, un membru dintr-un birou al unei secţii de votare va fi plătit trei zile pentru primul tur de scrutin şi două zile pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Ceea ce înseamnă că în cele două tururi de scrutin, pentru un membru dintr-o secţie de votare se vor cheltui 330 de lei. La o medie de 7 membri pentru o secţie de votare, cheltuiala în cele două tururi de scrutin va fi de 2.310 lei pe secţie de votare. Cel puţin 1.500 de secţii de votare speciale nu se justifică.
Dacă guvernul Boc II ar reveni şi ar reduce numărul secţiilor de votare speciale - mai are la dispoziţie două săptămâni pentru o astfel de decizie - atunci s-ar putea realiza o economie de 3.465.000 de lei numai la plata membrilor birourilor de secţie de votare. S-ar mai economisi însă şi o sumă de cel puţin 5.000.000 de lei, dacă nu mai mult, care se împleteşte pe logistica necesară (camere video, transmisii electronice, hârtie, ştampile etc).
Vocea analistului
Bogdan Teodorescu: În mod normal ar trebui să plecăm de la prezumţia de nevinovăţie. Dar fiindcă suntem în România trebuie să luăm în calcul şi contrariul. Întotdeauna când a fost vorba de secţii de vot speciale au existat suspiciuni de fraudare a alegerilor. Este straniu că guvernul a decis să înfiinţeze secţii de votare speciale în zone unde teoretic nu se întrezăresc potenţiali votanţi. La noi s-a întâmplat un lucru ieşit din comun. A existat un exponent al puterii, mă refer la fostul ministru de Interne, care a semnalat pericolul fraudării alegerilor. Ce a făcut atunci guvernul? În loc să analizeze posibilele situaţii de desfăşurare incorectă a alegerilor, a venit cu o mişcare de stimulare a posibilităţilor de fraudare a alegerilor.
Lucian Ghoerghiu Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu